(Acest material preia informații din articolul științific publicat de Bojnec, S., Petrescu, D. C., Petrescu-Mag, R. M., & Rădulescu, C. M. (2019). Alimentele ecologice locale: Preferințele consumatorilor. în Amfiteatru economic, 21(50), 161-180.)

Un număr din ce în ce mai mare de producători și consumatori nemulțumiți de sistemul de producție, prelucrare și distribuție pe scară largă a alimentelor sunt în căutarea unei alternative pentru restabilirea piețelor alimentare locale. Rezultatele unei cercetări realizate în România au arătat ca în jur de 65% dintre respondenți preferă alimentele produse local față de cele din alte surse naționale. Cu toate acestea, în jur de 70% din produsele alimentare de pe rafturile magazinelor din țara noastră provin din import.

În lucrarea Scutecele naţiunii şi hainele împăratului, Vintilă Mihăilescu (2013) remarca faptul că pentru cumpărător eticheta de „produs local” are semnificația de valoare adăugată, căci ea, spune autorul, amintește de gustul natural, autentic, de aromele copilăriei, prezente adânc în inconștientul colectiv. Luând în considerare asemănările considerabile dintre alimentelor ecologice și cele convenționale în ceea ce privește modul de ambalare, transportul și valabilitatea, promovarea unei agriculturi ecologice nu este suficientă pentru o dezvoltare durabilă. De aceea, alimente ecologice produse local pot reprezenta o soluție în acest sens.

În studii și în practică, adesea, producția alimentară obținută pe plan local a fost sugerată ca încadrându-se într-un model de consum durabil datorită unei serii de motive economice, sociale și de mediu. Într-un sondaj în care respondenții britanici au fost întrebați de ce achiziționează alimente ecologice locale, cea mai comună motivație a fost că produsele alimentare ecologice erau considerate mai sigure și mai nutritive. Al doilea cel mai frecvent motiv a fost protecția mediului (de exemplu, în ceea ce privește deșeurile de ambalaje, mai puține îngrășăminte, scurtarea distanței de transport) și, în al treilea rând, motivul a fost sprijinirea economiei locale și a comunității.

Alte studii au sugerat că alimentele ecologice sunt consumate din dorința de a avea o dietă și un stil de viață sănătoase. Conform unui raport din 2018, dintre cetățenii europeni intervievați, români sunt cei mai mulți care au declarant că doresc să consume produse locale (Figura 1).

Ponderea respondenților care preferă să mănânce alimente produse local în anumite țări europene, în septembrie 2018.

Cu toate acestea, in mai 2021, un secretar de stat din Ministerul Agriculturii declara că în jur de 70% din produsele alimentare de pe rafturile magazinelor din România provin din import.

De unde am prefera să vină alimentele pe masa noastră?

Rezultatele unei cercetări realizate pe un eșantion de 424 de consumatori români au arătat 65% dintre respondenți preferă alimentele produse local față de cele din alte surse naționale. De asemenea, 77% din eșantion preferă alimentele din România față de cele din alte țări ale UE și 62% preferă produsele europene față de cele din restul lumii.

Această preferință a fost transpusă în comportamentul de cumpărare pentru produsele alimentare ecologice necertificate. Astfel, două treimi dintre respondenți au consumat alimente ecologice de origine românească comparativ cu doar 3% care au cumpărat produse străine. În ceea ce privește alimentele ecologice certificate, sondajul a arătat că un procent ridicat (50%) de respondenți nu au cunoștințe legate de sursa alimentelor lor. Cu toate acestea, în conformitate cu preferința menționată mai sus, s-a observat că de trei ori mai mulți respondenți au consumat alimentele autohtone certificate comparativ cu alimente străine certificate.

Preferințe referitoare la locul producției alimentelor ecologice

În România, agricultura ecologică poate deveni o opțiune foarte atractivă

Ponderea relativ ridicată a respondenților indiferenți față de locul producției oferă șansa de a atrage mai mulți furnizori de alimente produse local, „mai aproape de consumatori”. Cu toate acestea, o investigație mai profundă a motivelor lipsei de preferință se dovedește necesară. Aducerea laolaltă a preferințelor consumatorilor pentru „alimentele locale” și „alimentele ecologice” sub forma „alimentelor ecologice locale” intensifică efectele benefice ale modelului de consum asupra mediului.

Rezultatele studiului avansează ideea că promovarea conceptului de localizare mai apropiată poate reprezenta o oportunitate neexplorată pentru oamenii de afaceri interesați de piața românească. În România, agricultura ecologică poate deveni o opțiune foarte atractivă, atât pentru investitori, cât și pentru consumatori, datorită caracteristicilor specifice țării:

● o suprafață agricolă mare de aproximativ 14,7 milioane de hectare;

● condiții favorabile de mediu, cum ar fi cele climatice și pedologice;

● reducerea poluării industriale; existența soiurilor locale și a activităților agricole tradiționale;

● și existența unei mari părți din populație care locuiește în mediul rural.

Este necesar să se dezvolte și să se pună în aplicare noi abordări și practici care să ofere stimulente pentru consumul de alimente ecologice produse local. La rândul său, acest lucru necesită eforturi mai extinse și o implicare mai mare din partea celor care se dedică cercetării comportamentul consumatorului pentru a aprofunda înțelegerea relațiilor dintre localizarea producției și consumul de alimente ecologice.

Dr. Ruxandra Malina Petrescu-Mag

este conferențiar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cercetător asociat la Gembloux Agro-Bio Tech, Universitatea din Liège. Ruxandra are contribuții semnificative în domeniul guvernanței de mediu prin intermediul publicațiilor și proiectelor de cercetare la care a participat.

Articole recenteMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025

Acest raport este emis anual de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și oferă o sinteză a predicțiilor climatice globale anuale și decenale, iar cele mai recente date arată o prognoză îngrijoratoare în ceea ce privește creșterea temperaturileor medii globale.

May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025

Peste 70 de cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile reprezentând organizații active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice și sustenabilității au semnat o scrisoare deschisă către Președintele ales al României cu încurajarea de a stabili o funcție de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă.

May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025

Președinția României reprezinta o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice, să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică iar președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție in materie de educație, securitate națională si discurs public cu privire la impactul schimbarilor climatice si ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.

May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice. Proiectele de restaurare, precum cele din cadrul programului „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme”, au demonstrat că soluții precum barajele ecologice pot revitaliza aceste zone prin asigurarea unui stoc minimal de apă, necesar funcționării ecosistemului.

May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025

Ciclurile Milanković nu explică încălzirea globală actuală, care are loc mult mai rapid și este legată de activitatea umană. Însă aceste cicluri determină modificări naturale ale climei pe termen lung cum ar fi perioadele glaciare și interglaciare și pot avea efecte semnificative dar diferite în ambele emisfere ale planetei noastre.

May 1, 2025