Orașele în care trăim ocupă 2% din suprafața terestră, în timp ce găzduiesc 50% din populația lumii. Ele sunt responsabile de 75% din consumul global de energie, de 80% din emisiile de CO2 și dețin 80% din PIB-ul global.
Estimările arată că până în 2050 aproape 70% din populație va trăi în ele. Totodată, orașele au un impact major asupra vieții locuitorilor acestora, dar și asupra ecosistemelor naturale, astfel că e important ca dezvoltarea lor să fie una sustenabilă – adică să ne putem acoperi nevoile prezente fără să punem în pericol nevoile generațiilor viitoare de a-și asigura traiul.
Sunt orașele de 15 minute o soluție viabilă?
Ca acest lucru să se întâmple, ne uităm la 3 categorii principale:
● Oameni – pentru a fi sustenabil, un oraș trebuie să aibă un impact social pozitiv, să ia în considerare sănătatea locuitorilor și toate clasele sociale.
● Planetă – orașele sustenabile nu numai că nu afectează mediul încojurător, ba chiar au un impact pozitiv asupra lui.
● Profit – aspectul economic nu poate fi neglijat, pe termen lung orașele nu pot fi sustenabile dacă nu se pot susține financiar.
Pentru a ajunge la orașele sustenabile menționate anterior, modelul orașelor de 15 min poate fi o soluție.
Este un concept simplu, un termen concis și ușor de reținut, care reprezintă un set de principii după care ar trebui construite orașele.
Pe foarte scurt, acest model presupune să ai acces la toate serviciile de bază și nu numai, precum: magazine, parcuri, școli și grădinițe, etc. într-un timp scurt, la mai puțin de 15 min de mers pe jos sau cu bicicleta/trotineta.
În anumite țări, precum Olanda, Danemarca sau Elveția orașele de 15 min se numesc pur și simplu orașe, iar cele care nu respectă acest principiu sunt orașe subdezvoltate. Mai mult, dacă ne uităm la cartierele comuniste din anii 70’-80’, am putea să îl numim chiar modul tradițional de a construi un oraș.
În astfel de orașe, prioritizarea modalităților de transport este inversată față de cea actuală. Dacă în momentul de față mașina personală stă la baza transporturilor și a modului în care proiectăm și construim orașele, în orașele de 15 min acestea ar fi pe ultimul plan.
Sursă ilustrație: Tree Hugger
Orașele în care te poți deplasa pe jos sunt mai bune pentru:
● Oameni și sănătatea lor: întrucât există, conform studiilor, o corelare directă între numărul de pași și obezitate. Unul dintre ele arată și că orașele care sunt mai prietenos create pentru pietoni au și rata de obezitate mai mică. În Romania, mai multe surse arată că rata obezității este între 20 si 25% – aceasta crescând de la 13,8%, cât era în 1997.
● Mai puțină poluare fonică – „Cities aren’t loud cars are loud”. Mașinile sunt foarte zgomotoase, motiv pentru care multă lume prefera să meargă în natură să se deconecteze și să găsească liniste. Cea mai mare parte din zgomot vine din frecarea anvelopelor cu partea carosabilă. Astfel, limitarea vitezei la 30km/h scade puternic nivelul de zgomot. Într-un oraș liniștit oamenii sunt mai productivi și mai sănătoși din punct de vedere mental.
● Siguranța oamenilor – Incidentele și accidentele în trafic se produc în primul rând din cauza infrastructurii. Orașele prietenoase cu pietonii și-au dat seama că oamenii sunt oameni și vor face greșeli, astfel că infrastructura are rolul de a crea un mediu în care nu poți greși.
● Șoferi – Elimini traficul pentru ca oamenii care nu vor nepărat să conducă să aibă opțiuni viabile. Astfel, străzile devin mai libere și numărul de șoferi frustrați scade. În acest moment, viteza medie în București este de 17km/h – în comparație, un oraș ca Amsterdam care pune mașina personală pe ultimul loc oferă o experiență mai bună pentru șoferi, cu străzi mai libere și cu o viteză medie de 42km/h.
● Afaceri – ești mult mai predispus să te oprești la un magazin atunci când mergi pe jos sau cu bicicleta, decât atunci când treci repede cu mașina. Studiile arată că pe străzile în care au fost prioritizați pietonii veniturile afacerilor locale au crescut peste așteptări.
Unul dintre efectele tranziției către orașele de 15 minute este scăderea dependenței de mașini – lucru ce afectează direct un sector care susține, în anumite orașe, o parte semnificativă din piața de muncă.
Însă mașinile sunt sinonime cu libertatea? Nu chiar. Libertatea înseamnă să ai opțiuni.
Freiburg, spre exemplu, este un oraș care și-a păstrat infrastructura de tramvai, și deși 80% din oraș a fost doborât în timpul războaielor, pentru a-l reconstrui, autoritățile au ales să păstreze același mod în care era și înainte și nu să urmărească trendul anilor 50’ - 70’ de dezvoltare în jurul mașinilor.
Unii spun „păi și cum îmi fac cumpărăturile altfel, dacă nu cu mașina — am de cărat baxuri de apă și mâncare pentru o familie întreagă”. Pentru asta există, spre exemplu, soluția de cargo bike. O cultură sănătoasă de biciclete este una în care oamenii folosesc cargo bikes și în care găsești ușor pe stradă oameni care merg cu copiii pe bicicletă, care cară cumpărături sau chiar mobilier.
Bucureștiul este un oraș al contrastelor, iar lucrul acesta este valabil și la nivelul transportului. Sunt trasee unde ai acces ușor la metrou, tramvai sau autobuz – care sunt separate de trafic, ceea ce le face predictibile și de multe ori varianta cea mai rapidă.
În același timp, sunt și multe alte trasee unde pentru a ajunge din A în B singura variantă folosind transportul în comun presupune schimbatul a 3 linii. Transferul în sine nu este o problemă, dacă este implementat corect. În cazul Bucureștiului, însă, transferurile, inlcusiv la metrou îți adaugă adesea minute bune la timpul total, și pot varia destul de mult, de la 1 min la 10+.
În alte țări precum Japonia sau Elveția transferurile nu sunt o bătaie de cap și este comun să întâlnești așa numitele cross platform transfers care durează sub 1 minut – cobori din metrou sau din tren și pe partea cealaltă a aceluiași peron așteaptă în stație conexiunea dorită. Practic, doar traversezi peronul pe care ai ajuns deja.
În momentul de față, fiecare sector reface străzi conform deciziilor interne, neavând o strategie la nivelul întregului oraș. Un exemplu sunt locurile de parcare marcate cu culori diferite și cu sisteme diferte de taxare, în funcție de sectorul în care te afli. Problema asta o vedem nu numai la nivelul Bucureștiului, ci în general la nivelul întregului aparat administrativ – lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasă.
Pentru ca astfel de sinergii să se întâmple și în București este nevoie de o strategie la nivelul întregului oraș, gândită de Primăria Generală împreună cu primăriile de sector, pentru a găsi cele ma bune variante.
Statisticile din ultimii ani arată că mai mult de jumătate dintre români preferă maşina personală, atât în mediul urban (52,1%) cât şi în mediul rural (48,8%) și doar 5,3% preferă bicicleta. Transportul în comun este preferat de 32% dintre participanții la studiu.
Lipsa infrastructurii adecvate pentru transportul public, calitatea deficitară a majorității mijloacelor de transport și lipsa conexiunilor eficiente pentru a ajunge într-un timp suficient de convenabil la destinație sunt principalele motive pentru care românii să prefere utilizarea mașinii personale, chiar și pe distanțe scurte.
Pe de altă parte statutul este un alt motiv important pentru care românii merg cu mașina, pentru că în România transportul în comun este asociat cu venituri mai mici și categorii vulnerabile ale populației (bătrâni, elevi etc.), spre deosebire de țări ca Elveția, unde toate categoriile sociale folosesc transportul în comun cu încredere.
Conceptul presupune implementarea temporară de modificări cu mobilier urban sau marcaje pentru a testa configurații noi ale străzilor. Pe perioada de test se poate cere feedback de la utilizatori și se pot urmări indicativi relevanți pentru a decide dacă modificarea temporară se poate transforma într-una permanentă și sub ce formă.
Acest concept a fost implementat cu succes în orașe precum Londra, Paris, Toronto, iar în câțiva ani aceste orașe au devenit mai prietenoase pentru oameni.
Prin această metodă se pot transforma străzile cu o investiție minimă și fără lungi așteptări decizionale, așa cum este cazul la proiectele definitive. Conversia anumitor benzi auto în unele dedicate transportului în comun și/sau pentru biciclete este una dintre variantele de transformare.
Un exemplu pentru acest caz poate fi Splaiul Unirii, un bulervard din București unde există bandă specială pentru autobuz, dar aceasta este plină de autovehicule personale, o situație întâlnită în mai multe orașe din România. O soluție ar putea fi amplasarea de ghivece cu plante care sa delimiteze banda, iar banda sa fie împărțită atât de autobuze cât și de biciclete. În timp, dacă schimbarea primește un feedback pozitiv de la cetățeni, transformarea ar putea deveni una permanentă, cu refacerea carosabilului.
Așa cum am menționat anterior, statutul pe care îl oferă mașina este o componentă importantă în decizia românilor de a alege această metodă de transport.
Un factor este infrastructura și vehiculele în sine – investiția în refacerea liniilor de tramvai și înlocuirea vehiculelor, pentru a asigura un transport sigur și lin. Ca și context, la sfârșitul anului 2022, 78% din tramvaie își depășiseră durata de viață, arată informațiile furnizate de STB S.A.
Dacă ne inspirăm de la orașele exemplare pentru transportul în comun, ce mai putem face este să instalăm semafoare inteligente care pot detecta autobuzele/tramvaiele și pot acorda prioritate automat pentru acestea. Soluția este cu atât mai eficientă dacă este combinată cu benzi sau culoare dedicate transportului în comun.
Dalia Stoian
Este Project Director Solutii Sustenabile la EFdeN. Dalia este absolventă a Facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București. În calitatea de coordonator al departamentului de Instalații Electrice și Automatizări al EFdeN, Dalia a participat la cea mai importantă competiție globală de case solare ce a avut loc în 2018 în Dubai — Solar Decathlon Middle East. În calitate de Project Manager al EFdeN VATRA, a coordonat echipa României pentru a 3-a participare EFdeN la olimpiada caselor solare, la ediția Solar Decathlon Europe 21/22, în Germania, unde echipa EFdeN a obținut 3 premii (Locul 1 la Condiții de Confort, Locul 3 la House Functioning, Locul 1 la Public's choice).
Claudiu Butacu
Fondator EFdeN, inginer de profesie și ONG-ist la suflet, Claudiu este motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Crede că doar educația poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, el a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și de soluții pentru orașe inteligente, pentru a combate provocările globale de mediu.
FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025