Un consiliu științific independent ar putea spori accesul decidenților la cele mai noi și relevante  analize și date științifice, contribuind astfel la buna informare a poziționărilor României în dezbaterile climatice europene. 

‍

Criza recentă din Strâmtoarea Ormuz a reamintit cât de expuse rămân economiile europene la șocurile pieței globale de combustibili fosili, cu efecte directe asupra prețurilor la pompă, costurilor energiei și inflației, toate acestea fiind vulnerabilități resimțite acut și în România. Astfel de episoade arată că politicile climatice nu mai pot fi privite doar prin prisma reducerii emisiilor, ci și ca pârghii fundamentale pentru reducerea dependențelor strategice și creșterea rezilienței economice. Decarbonizarea, electrificarea și eficiența energetică devin, în acest context, piloni ai securității economice pe termen lung, nu doar răspunsuri la imperativul climatic. 

În același timp, efectele schimbărilor climatice se răsfrâng din ce în ce mai pronunțat asupra economiei, punând presiune pe viața de zi cu zi a cetățenilor. Uniunea Europeană, un lider în ceea ce privește atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, a făcut pași importanți în ultimii ani pentru a eficientiza răspunsul la efectele schimbărilor climatice, asigurându-se totodată că menține și sporește competitivitatea economiei.  

Participarea României în aceste dezbateri ar putea fi susținută prin crearea unui cadru dedicat pentru consultarea constantă a oamenilor de știință și a experților, care să faciliteze ancorarea deciziilor în cele mai noi și relevante dovezi științifice și analize. În momente cheie precum negocierile pentru cadrul anual financiar multianual, legea privind acceleratorul de decarbonizare industrială sau revizuirea directivei privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de seră, României îi lipsește o poziție ancorată în analize despre impactul direct a unor astfel de măsuri asupra economiei naționale. În plus, capacitatea instituțională actuală restrânge abilitatea statului de a face față ritmului alert de negociere și implementare a  politicilor climatice europene. 

Un organism consultativ independent ar consolida abilitatea decidenților de a avea acces la o sursă constantă de expertiză, care ar putea duce la creșterea impactului poziționărilor la nivel european. 

Un organism consultativ independent privind schimbările climatice poate avea un rol de informare al modului în care politicile sunt realizare. Organismele științifice consultative independente sunt organizații consultative compuse din diverși experți independenți cu rolul de a consilia guvernele în materie de politică climatică și de a monitoriza progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice. Rolul lor principal include oferirea de consiliere în vederea îmbunătățirii politicilor publice cât și implicarea diferitelor părți interesate și stimularea dezbaterii privind schimbările climatice în sfera publică.  

În UE, 13 state membre au înființat astfel de consilii științifice prin intermediul adoptării unei legi-cadru a climei. Consiliile au o componență variată și cuprind experți în domeniul adaptării la schimbările climatice și al atenuării acestora, cu experiență profesională dovedită din mediul academic, institute de cercetare, sectorul privat, societatea civilă și organizații neguvernamentale.  

În România s-a încercat adoptarea unui astfel de consiliu prin intermediul proiectului de Lege privind înființarea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă (PL-x nr. 616/2024). După ce  demersul a primit mai multe avize negative, acesta nu s-a concretizat într-un act legislativ. La aproape doi ani de la această tentativă, nu au mai existat alte inițiative publice de creare a unui cadru permanent de comunicare pentru oamenii de știință și experții români.  

Înființarea unui consiliu care să reprezinte un pol de expertiză, ar putea aduce beneficii importante decidenților. Și un consiliu consultativ neafiliat instituțional, chiar dacă cu mai puțină influență la nivelul guvernului și resurse mai limitate, ar putea furniza expertiză științifică și ar putea realiza analize în mai multe domenii conexe cu schimbările climatice.

Într-un moment în care șocurile geopolitice necesită gândire strategică și politici țintite pentru a reduce dependența de combustibili fosili și sporirea securității energetice, vocile experților devin din ce în ce mai importante pentru a înțelege și naviga crizele. Mai mult, colaborarea dintre mediul academic, experții din mediul privat și societatea civilă, nu doar că ar contribui la mai bună fundamentare a politicilor publice, dar le-ar și spori legitimitatea, astfel contribuind la un mai bun nivel de acceptare socială.