• Sistemul agroalimentar depinde de condițiile climatice și de calitatea apei și a solurilor, fiind foarte vulnerabil în fața schimbărilor climatice și a fenomenelor extreme.

• În România, inundațiile și secetele tot mai frecvente afectează deja practicarea agriculturii.
• Această situație este înrăutățită de supraexploatarea pădurilor și de deșertificarea solurilor.
• Există deja numeroase soluții pentru adaptare la schimbările climatice (precum diversificarea culturilor și introducerea unor soiuri mai rezistente), însă este nevoie de investiții substanțiale în cercetarea sistemului agricol.

Cum vor fi afectate sistemele agro-alimentare de schimbările climatice?

Depinzând de condițiile climatice, disponibilitatea și calitatea apei, precum și caracteristicile solului, agricultura și industria agroalimentară este deosebit de vulnerabilă în contextul schimbărilor climatice. Schimbările bruște, fenomenele neprevăzute sau extreme reprezintă o amenințare pentru industria agroalimentară. Astfel, sistemul alimentar este direct afectat de inundații – care pot spăla stratul de sol fertil, dar și de valuri de căldură și secete – care usucă solul și cresc nevoia de irigație, mărind vulnerabilitatea în perioadele uscate.

Dincolo de aceste amenințări directe, există și efecte indirecte, întrucât schimbările climatice au impact asupra disponibilității și calității apei. De asemenea, nivelurile ridicate de dioxid de carbon atmosferic ar putea scădea nivelurile de zinc, fier și alți nutrienți importanți din culturile agricole. În același timp, anumite specii de buruieni, insectele și alți dăunători beneficiază de temperaturi mai ridicate și de CO2, acestea putându-se extinde în zone noi unde pot afecta negativ culturile.

Principalele impacturi ale schimbărilor climatice asupra sectorului agricol în bioregiunile europene

Cu toate acestea, pot exista și impacturi pozitive. Temperaturile mai mari pot duce la creșterea productivității și la lungirea sezonului de vegetație. De asemenea, există posibilitatea de a crește noi culturi, dar și de a obține o productivitate mărită datorită concentrației mai mari de CO2. Pentru a putea obține aceste beneficii este nevoie de o analiză detaliată, de scenarii și strategii locale adaptate fiecărui context.

Cum este România afectată?

Sectorul agricol este deosebit de important pentru România, țara aflându-se pe primul loc în Uniunea Europeană la exploatații agricole. Aproape 30% din totalul locurilor de muncă sunt în agricultură, România bucurându-se de soluri și condiții climatice distincte care permit o producție diversificată.

Din păcate, România este deja afectată de o incidență sporită a inundațiilor, de secete mai intense și mai frecvente, și implicit, de eroziunea și deșertificarea solurilor. Pagubele produse de furtunile puternice sunt înrăutățite de supra-exploatarea pădurilor, precum și de lipsa unei infrastructuri anti-inundații. Fenomenele opuse, de secetă, caracteristice Europei Centrale și de Est, fac solurile tot mai uscate și mai dificil de exploatat.

Scăderea umidității solurilor îngreunează dizolvarea și reținerea îngrășămintelor necesare pentru agricultură, ducând în final la pierderea terenurilor arabile. Pe harta următoare se pot observa zonele deja afectate de deșertificare (aproximativ 30% din suprafața totală a României în 2013), în special în zonele de câmpie din vestul, sudul și estul țării.

Suprafața teritoriului românesc expusă la deșertificare.

Soluții de adaptare și mitigare

Măsuri de adaptare și mitigare la nivel de fermă

Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu, Adaptarea la schimbările climatice în sectorul agricol din Europa, adaptarea la nivelul fermei este vitală. Printre soluțiile posibile se numără:

• introducerea unor soiuri și culturi adaptate și rezistente schimbărilor;
• îmbunătățirea tehnicilor de irigație;
• diversificarea culturilor;
• practicarea agriculturii de precizie (care folosește cercetarea, tehnologia și inovația pentru a îmbunătăți procesul agricol).

Aceste practici au potențial în reducerea GES, îmbunătățirea gestiunii apei și a solurilor, precum și în protejarea ecosistemelor locale și a biodiversității. Din păcate, însă, România are performanțe slabe în cercetare și inovare, investițiile în acest domeniu fiind printre cele mai scăzute din UE, lucru care afectează direct și domeniul agroalimentar.

Acest articol este partea a doua din seria „Schimbări climatice și sistemul agro-alimentar”. În partea întâi am explorat impactul pe care îl au dietele noastre asupra mediului înconjurător, și ce putem face pentru a rămâne sănătoși și a ne reduce amprenta de carbon. Ultima parte investighează felul în care industria berii este afectată de schimbările climatice, și cum se reinventează anumite branduri pentru a se adapta atât provocărilor climatice, cât și trendurilor consumatorilor.

Dr. Lorena Axinte

Lorena deține un doctorat în Planificare Urbană și Regională, obținut în urma cercetării realizate la Institutul de Cercetare pentru Locuri Sustenabile, Universitatea din Cardiff, UK. Proiectul ei analizează politicile și procesele care pot duce la practici de dezvoltare regională regenerativă, precum și moduri de includere a tinerilor în deciziile care le vor afecta viitorul. Lorena a lucrat, de asemenea, ca și cercetător Marie Curie în SUSPLACE ITN, și a beneficiat de un Master Erasmus Mundus in Studii Urbane.

Articole recenteMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025