Începutul de Octombrie a adus cantități însemnate de precipitații în multe regiuni ale țării, iar foarte recent pentru București și Ilfov a fost declarat cod roșu cu ploi torențiale și abundente, când în intervale scurte de timp sau prin acumulare au fost prognozate cantități de apă de 80-100 și izolat 120-140 l/mp. Schimbările climatice nu mai sunt o ipoteză, ci o realitate tot mai vizibilă mai ales acum cu furtuni și ploi torențiale ce pun presiune pe orașe, iar soluțiile inovatoare precum „orașele burete” devin esențiale pentru adaptare. Aceste orașe sunt proiectate să absoarbă, să filtreze, să stocheze și să utilizeze apa de ploaie în mod prietenos din punct de vedere ecologic. Scopul lor este să crească reziliența urbană, să reducă riscul de inundații și să economisească resursele de apă.

Faptul că trecem brusc de la luni de secetă la cele cu ploi torențiale masive indică la faptul că am putea avea parte de un nou "normal" de cicluri de fenomene extreme, care la rândul său este un cod roșu pentru nevoia de adaptare, în acest caz un management integrat al apelor pluviale fiind mai mult decât necesar.

Zonele urbane din întreaga lume, inclusiv în România, se confruntă cu provocări tot mai mari în gestionarea apelor pluviale, evidențiate de creșterea numărului de incidente de inundații și poluare a apei. Sistemele tradiționale de gestionare a apelor pluviale se dovedesc inadecvate în fața urbanizării și a schimbărilor climatice. Aceste presiuni creează necesitatea urgentă de a adopta o abordare integrată a managementului apelor pluviale urbane care încorporează strategic infrastructura verde albastră și soluțiile bazate pe natură. Conform Băncii Mondiale, România are risc ridicat de inundații, cu pagube anuale estimate la 1,7 miliarde de euro și afectarea a până la 150.000 de persoane în zone vulnerabile. În Europa, inundațiile au afectat milioane de oameni și au cauzat pierderi economice masive, în timp ce seceta afectează anual 15% din suprafața terestră și 17% din populație, provocând pierderi economice semnificative, în special în agricultură. Adaptarea și implementarea soluțiilor durabile de gestionare a apelor pluviale devin astfel imperative pentru reducerea riscurilor și protecția mediului urban.

• Odată cu extinderea orașelor, spațiile verzi sunt înlocuite cu clădiri și zone betonate. Asta în timp ce solul și vegetația sunt cea mai eficientă metodă de reținere a apei pluviale, pentru că funcționează exact ca un burete: apa este păstrată în loc, iar surplusul se scurge treptat. Atunci când solul este acoperit de straturi de beton, doar o cantitate foarte mică de apă mai poate pătrunde în pământ, iar o cantitate semnificativă devine apă de scurgere care prezintă risc de inundații și spală poluanții de pe suprafețele urbane.
• Reducerea spațiilor verzi și extinderea zonelor gri a dus la mai multe probleme, pentru că solul nu mai reține apa și nu o mai evaporă, temperaturile cresc și apar ploi torențiale mai mult mai frecvent și apa de ploaie se scurge mult mai rapid, ceea ce provoacă blocaje și supraîncărcarea canalizării. ‍
• Temperatura medie anuală ar putea să crească cu 3°C în Europa până în 2100. Asta înseamnă că precipitațiile se vor reduce cu aproximativ 10-15% în timpul verii, dar intensitatea acestora va crește. Acest lucru va cauza probleme operatorilor de canalizare. Ca răspuns la schimbările climatice și la precipitațiile neregulate, orașele burete și Low Impact Development (LID)/Dezvoltarea cu impact redus (DezIR) reprezintă soluții moderne de gestionare a apei de ploaie, care se bazează pe infrastructură verde și materiale permeabile pentru a reduce scurgerile de apă.

DezIR este o strategie de dezvoltare durabilă de gestionare a apelor pluviale care folosește sau imită procesele naturale: infiltrarea, evapotranspirația și reutilizarea apei. Acolo unde infiltrarea directă la sursă prin bioretenție, grădini de ploaie, nu este posibilă, pot fi implementate diverse soluții alternative: acoperișuri înverzite și rezervoare de ape pluviale care vor stoca, evapora, reține și/ sau trata scurgerile.

‍„Orașele burete” reprezintă o implementare la scară mare a DezIR, prin introducerea infrastructurii verzi în orașe. Aceste orașe sunt proiectate să absoarbă, să filtreze, să stocheze și să utilizeze apa de ploaie în mod prietenos din punct de vedere ecologic. Scopul lor este să crească reziliența urbană, să reducă riscul de inundații și să economisească resursele de apă.

Acesta reprezintă o schimbare de paradigmă în gestionarea apelor pluviale urbane, abordând holistic întregul parcurs al precipitațiilor, de la locul căderii până la deversare în emisari. Aceasta ia în considerare rata, volumul, calitatea scurgerilor și impactul asupra resurselor de apă subterană. De asemenea  face parte din managementul integrat al apelor urbane (MIAU), care coordonează gestionarea apei potabile, apelor uzate și a apelor pluviale ca un sistem interconectat la nivelul bazinului hidrografic, optimizând utilizarea resurselor și generând beneficii economice, sociale si de mediu. Un aspect esențial al managementului apelor pluviale este integrarea gestionării acelor ape în toate etapele planificării urbane, deplasându-se de la sistemele tradiționale de drenaj bazate pe conducte către soluții multifuncționale cu obiective ecologice și sociale.

Mai mult decat atât, promovează schimbarea percepției asupra apelor pluviale, considerându-le o resursă valoroasă pentru dinamica urbană, nu doar o problemă de eliminat. Principiile fundamentale includ:

• imitarea hidrologiei naturale pentru o gamă largă de precipitații,
• asigurarea infiltrației pentru reîncărcarea apelor subterane,
• protecția albiilor și reducerea riscului de inundații.
• Se pune accent pe minimizarea suprafețelor impermeabile, controlul poluării la sursă și o abordare „tren de tratare” pentru eliminarea poluanților prin multiple etape secvențiale.

Acest tip de management al apelor pluviale insistă pe sustenabilitate, costuri rezonabile de întreținere și acceptare publică, văzând practicile de control al apei pluviale ca facilități comunitare ce pot revitaliza cartierele și oferi spații recreative și educaționale. Utilizarea creativă a vegetației aduce funcții suplimentare, precum răcorirea, umbrirea și crearea de habitate, contribuind la reducerea efectelor insulei de căldură urbană. În final, acesta reduce costurile totale prin minimizarea infrastructurii tradiționale gri. Implementarea de succes necesită colaborare interdisciplinară și implicarea activă a tuturor părților interesate încă din fazele timpurii ale planificării urbane. Cert este ca actuala gestionare tradițională a apelor pluviale urbane este nu doar limitată ci și depășită.

Care sunt acestea?

1. Absorb și stochează apa de ploaie pentru că spațiile verzi, acoperișurile verzi și grădinile de ploaie permit infiltrarea apei în sol. Pentru a crește suprafața spațiilor verzi, „Orașele burete” încurajează desigilarea extensivă, adică înlăturarea betonului și înlocuirea lui cu arbori și/sau suprafețe permeabile.
2. Reduc inundațiile prin crearea unor spații, cum ar fi șanțurile înierbate și grădinile de ploaie situate de-a lungul drumurilor și în apropierea clădirilor, care să stocheze și mai apoi să elibereze treptat apa de ploaie.
3. Reutilizează apa, ceea ce scade dependența de surse externe de apă. Apa poate fi colectată de pe acoperișuri sau alte suprafețe și folosită ulterior pentru irigații, spălarea străzilor sau alimentarea toaletelor. „Orașele Burete” încurajează refolosirea apei gri - apa folosită la toalete și irigații, care poate fi tratată și reutilizată în scopuri care nu necesită apă potabilă. ‍
4. Cresc calitatea vieții și a esteticii urbane, pentru că zonele verzi nu doar că gestionează eficient apele pluviale, dar oferă și zone de recreere, reduc efectul de seră și contribuie la creșterea biodiversității. În plus, solul și plantele filtrează apa pluvială de scurgere înainte ca ea să ajungă în alte surse naturale de apă.

Relația dintre economie și ecologie:

Orașele burete par a fi o soluție pentru secetă și lipsa de apă. Relația dintre economie și ecologie în orașele burete este profund interconectată, cele două aspecte întărindu-se reciproc: orașele burete valorifică gestionarea apei bazată pe natură, sporind reziliența ecologică și aducând beneficii economice substanțiale prin reducerea inundațiilor, creșterea valorii proprietăților și îmbunătățirea calității vieții urbane. Resursele ecologice de apă sunt esențiale pentru dezvoltarea economică — dacă sunt epuizate, acestea limitează creșterea populației și viabilitatea urbană.

Chiar dacă orașele burete necesită investiții inițiale ridicate, studiile arată că costurile implementării DezIR sunt compensate de beneficii pe termen lung legate de reducerea riscului de inundații și de creșterea rezilienței urbane prin reducerea semnificativă a scurgerilor de apă și îmbunătățirea calității apei.

În cazul orașelor care au implementat DezIR, debitul maxim a scăzut cu 15%, volumul anual al scurgerilor cu 40%, iar poluarea cu cel puțin 60%, spre deosebire de orașele care nu au luat măsuri DezIR și al căror volum anual de scurgeri a crescut cu 120%, arată un studiu din 2016.

În România, majoritatea rețelelor de canalizare urbane sunt de tip unitar, similar cu multe alte țări, și de cele mai multe ori nu au fost dimensionate pentru extremele meteorice din prezent - ceea ce duce la inundarea frecventă a acestora. Și chiar și atunci când canalizarea face față, ne confruntăm cu apariția unor solicitări hidraulice suplimentare ale stațiilor de epurare. Deseori acestea nu au capacitatea necesară preluării volumului de ape uzate din timpul unor evenimente de ploaie torențială, fiind nevoite să deverseze direct în emisari, cu urmări negative asupra corpurilor de apă locale ca urmare a creșterii bruște de debit și a creșterii gradului de poluare. Pe de altă parte au loc dereglări ale proceselor din stațiile de epurare cu urmări negative asupra funcționării și a consumului energetic. Pe de altă parte, nici sistemele separative de canalizare a apelor pluviale nu sunt lipsite de probleme, așa cum o demonstrează experiența țărilor care dețin un număr semnificativ de astfel de sisteme de canalizare. De aici nevoia stringentă de adaptare. În contextul urbanizării actuale rapide și a creșterii variabilității climatice, în situația în care majoritatea orașelor țării se confruntă cu provocări tot mai mari legate de inundațiile urbane, deficitul de apă și degradarea mediului, găsim a fi absolut necesară implementarea unor sisteme sustenabile de drenaj urban obținute prin adoptarea unor concepte moderne și durabile, care să promoveze echilibrul natural al apei.

‍

Exemple din România

‍Municipiul Roman este partener în proiectul Water Sensitive City, parte din inițiativa Agenda Urbană pentru UE. Prin participarea la acest consorțiu, administrația locală din Roman poate beneficia de Proiectarea Sensibilă la Apă (WSD), care reprezintă o abordare cuprinzătoare a managementului durabil al apei, similar cu „orașele burete”, oferind un cadru de a crea medii urbane mai vibrante și mai sănătoase, cu resurse de apă rezistente.

Asociația Parcului Natural Văcărești este responsabilă pentru coordonarea activităților legate de un caz demonstrativ în cadrul proiectului UE NATALIE. Printre acestea se numără dezvoltarea soluțiilor bazate pe natură pentru restaurarea iazurilor temporare afectate de secetă în parc sau în zonele adiacente. Un alt partener al proiectului este Primăria Sectorului 4, prin studiul de caz Orășelul Copiilor, unde planul este de a transforma parcul într-o zonă de captare a apei de ploaie pentru a aborda inundațiile stradale în timpul ploilor abundente. Această transformare are ca scop, de asemenea, creșterea biodiversității și contribuția la reziliența climatică a zonei. NATALIE este un proiect de cercetare care contribuie la obiectivele misiunii Uniunii Europene „Adaptarea la schimbările climatice”, cu scopul de a împuternici cel puțin 150 de regiuni și comunități locale să devină rezistente la climă până în 2030.

Un grup de cercetători de la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB) coordonează un caz demonstrativ în zona Parcului Circului din Sectorul 2 în cadrul proiectului UE AWARD care investighează soluții de resurse alternative de apă (RAA) în planificarea urbană strategică a aprovizionării cu apă. Soluțiile RAA investigate sunt: captarea apei pluviale în zona Tei, reutilizarea acesteia pentru controlul nivelului apei din lac, susținerea realimentării acviferului, menținerea calității mediului natural.

În contextul schimbărilor climatice tot mai accentuate, orașele din România se confruntă cu fenomene extreme tot mai frecvente — ploi torențiale, inundații urbane, valuri de căldură și perioade prelungite de secetă. Aceste provocări scot la iveală vulnerabilități profunde ale infrastructurii urbane și ale sistemelor de gestionare a apei, dar și o nevoie urgentă de adaptare inteligentă.

Implementarea conceptului de „oraș burete”, bazat pe captarea, infiltrarea și reutilizarea apelor pluviale, reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții pentru creșterea rezilienței urbane. Printr-un management integrat al apelor pluviale — care combină infrastructura verde (spații verzi, grădini de ploaie, acoperișuri vegetale) cu infrastructura gri (rețele de drenaj modernizate și rezervoare de retenție) — orașele pot reduce riscul de inundații, pot îmbunătăți microclimatul și pot crește calitatea vieții locuitorilor.

Adaptarea la schimbările climatice nu trebuie privită ca un cost, ci ca o investiție strategică în viitorul urban al României. Orașele care vor integra soluții bazate pe natură și planificare hidrologică inteligentă vor deveni mai sigure, mai verzi și mai sustenabile — modele de reziliență într-o lume în continuă transformare.