Pământul a depășit recent 1,5 °C de încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag critic despre care oamenii de știință din domeniul climei avertizează de mult timp că ar putea aduce efecte ireversibile dacă ar fi depășit. Într-un material anterior InfoClima, Dr. Bogdan Antonescu explica ce se poate întâmpla cu planeta în cazul depășirii unor puncte critice (tipping points), creșterii temperaturii globale și cum ne poate afecta ca societate.

Deși acest lucru este cu siguranță un motiv de îngrijorare, nu înseamnă că toate speranțele sunt pierdute. O acțiune colectivă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră poate limita încălzirea la 1,5°C în total. Cu toate astea, fereastra de oportunitate se micșorează din ce în ce mai repede. Despre ce înseamnă depășirea acestui prag, efectele pe care le observăm deja și acțiunile urgente necesare pentru a evita cele mai grave scenarii privind schimbările climatice vorbim mai jos.

Acordul de la Paris din 2015 a stabilit ca obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Acest lucru s-a bazat pe dovezi științifice care arată că o încălzire peste 1,5°C agravează semnificativ riscurile legate de schimbările climatice.

Unele dintre principalele efecte preconizate la 1,5°C includ:

• Valuri de căldură (inclusiv cele marine), secete și inundații mai intense

• Creșterea accelerată a nivelului mării (în ultimele 3 decenii, datele satelitare de la NASA arată o creștere de ~ 10 cm a Oceanului Planetar, fenomen examinat de către Dr. Florin Zăinescu în cadrul acestui material)
• Extincția crescută a speciilor
• Înrăutățirea penuriei de alimente și apă
• Răspândirea sporită a bolilor
• Destabilizarea calotei glaciare din Groenlanda și Antarctica de Vest

Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) a avertizat în 2018 că limitarea încălzirii la 1,5°C ar putea evita unele dintre cele mai grave efecte preconizate ale schimbărilor climatice.

Totuși, obiectivul de 1,5°C nu reprezintă o limită strictă sau o "zonă sigură". Efectele se simt chiar și la nivelurile actuale de încălzire, de puțin peste 1°C peste perioada preindustrială.

Mai degrabă, 1,5°C reprezintă o etapă importantă. Depășirea acesteia înseamnă că am epuizat bugetul global de carbon rămas pentru a avea o șansă bună de a limita încălzirea la acest nivel.

Schimbările climatice au loc deja și perturbă pe scară largă:

Nivelului mării a crescut de la 1,4 mm pe an înainte de 1900 la peste 3 mm pe an în prezent, din cauza topirii ghețarilor și a expansiunii oceanelor. Inundațiile de coastă au crescut cu peste 90% în ultimii 50 de ani. Miami și alte orașe sunt acum inundate în mod regulat chiar și în zilele însorite, din cauza "mareelor regești" ridicate.

Frecvența valurilor de căldură extremă a crescut constant, cu mult mai multe zile cu temperaturi record. Nord-vestul SUA și Canada au cunoscut un dom de căldură fără precedent în 2021, cu temperaturi de peste 46 °C, care a dus la sute de decese.Incendiile de vegetație înregistrează creșteri majore în ceea ce privește dimensiunea, intensitatea și durata în vestul SUA. În sezonul de incendii din 2020 au ars peste 4 milioane de hectare.

Secetele sunt din ce în ce mai frecvente și mai severe în multe regiuni, cum ar fi sud-vestul SUA. Penuria de apă a dus la măsuri de urgență în 2022 pentru a reduce utilizarea apei de-a lungul râului Colorado, care este uscat.Distribuția plantelor și a animalelor se deplasează rapid către regiuni mai reci și la altitudini mai mari. Aproape 50% dintre mamiferele terestre au suferit contracții ale arealului de peste 30% din cauza încălzirii, iar lista poate continua. Aceste efecte se vor accelera pe măsură ce încălzirea se va accentua. Ne-am angajat deja la schimbări suplimentare semnificative din cauza gazelor cu efect de seră emise până în prezent.Pe baza actualelor angajamente naționale privind clima și a ratelor de emisie, lumea nu este încă pe drumul cel bun pentru a limita încălzirea la 1,5°C. IPCC estimează că ne îndreptăm spre o încălzire de 2,1 până la 3,5°C până în 2100, dacă emisiile continuă să crească.Cu toate acestea, există încă mai multe scenarii care ar putea limita încălzirea la 1,5°C sau aproape de aceasta prin reducerea rapidă a emisiilor. Pentru aceasta, este necesar ca emisiile globale de gaze cu efect de seră să scadă cu aproximativ 45 % față de nivelurile din 2010 până în 2030 și să ajungă la un nivel net zero până în 2050.

Diferitele combinații de acțiuni care ar putea realiza acest lucru:

Eliminarea treptată a combustibililor fosili — cărbune, petrol și gaze naturale — cât mai repede posibil și înlocuirea lor cu surse de energie curată, cum ar fi energia eoliană, solară, geotermală și energia nucleară avansată.

Creșterea drastică a eficienței energetice în clădiri, transporturi și industrie pentru a reduce cererea de energie.

Intensificarea eforturilor de eliminare a carbonului prin îmbunătățirea gestionării terenurilor pentru sechestrarea carbonului și prin tehnologii precum captarea directă a aerului.

Reducerea defrișărilor și refacerea pădurilor și a altor rezervoare naturale de carbon. OPEC-ul pădurilor tropicale dorit de președintele brazilian Lula da Silva ar fi un pas important în această direcție.

Modernizarea clădirilor pentru a obține o utilizare netă de energie zero. Într-un material anterior InfoClima am discutat despre cum putem economisi energie în locuințele noastre.

Trecerea la vehicule electrice și mai multe plimbări pe jos, mersul cu bicicleta și transportul în comun pentru a reduce emisiile din transporturi.

Schimbarea practicilor agricole pentru a stoca mai mult carbon în soluri și a reduce emisiile de îngrășăminte.Reducerea deșeurilor materiale, a pierderilor de alimente și schimbarea dietei către alimente pe bază de plante.

Tranziția proceselor industriale către alternative cu emisii reduse de carbon.

Investirea în captarea carbonului la marii emițători, cum ar fi fabricile și centralele electrice.

Nicio soluție unică nu este suficientă. Este nevoie de o abordare de tip "toate mâinile pe punte", cu contribuții din fiecare sector și tehnologie, pentru a transforma energia, transporturile, clădirile, agricultura și multe altele, în vederea obținerii de emisii nete zero.

De asemenea Raportul IPCC SR 15 cuprinde informații și pachete de strategii detaliate printre care se numără:

• Capitolul 1 — Înțelegerea impactului încălzirii globale de 1,5°C peste nivelurile preindustriale și a căilor de emisie globale aferente în contextul consolidării răspunsului la amenințarea schimbărilor climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei.
• Capitolul 2 — modul în care emisiile pot fi aduse la zero până la jumătatea secolului, rămânând în cadrul micului buget de carbon rămas pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C.
• Capitolul 4 — Răspunsul global la o încălzire de 1,5°C cuprinde tranziții în ceea ce privește solurile și ecosistemele, energia, sistemele urbane și de infrastructură și sistemele industriale. În acest capitol se evaluează fezabilitatea opțiunilor de atenuare și de adaptare, precum și condițiile favorabile pentru consolidarea și punerea în aplicare a schimbărilor sistemice.

Sunt necesare în continuare acțiuni urgente:

Perioada crucială pentru limitarea încălzirii la 1,5C se apropie rapid, dar nu este încă închisă. Potrivit IPCC, este nevoie de reduceri urgente ale emisiilor în acest deceniu pentru a se ajunge pe drumul cel bun.

Printre acțiunile cheie care ar putea face încă o diferență majoră se numără:

• Eliminarea treptată a cărbunelui - Cel mai important pas este trecerea rapidă de la energia pe bază de cărbune la energia regenerabilă. Acest lucru poate evita o încălzire de peste 0,3 grade Celsius.
• Protejarea pădurilor - Stoparea defrișărilor și îmbunătățirea gestionării pădurilor oferă un triplu beneficiu climatic prin păstrarea carbonului stocat, prin sechestrarea unei cantități mai mari de carbon și prin răcirea climei locale.
• Electrificarea transporturilor - Trecerea la vehicule electrice încărcate cu energie electrică nepoluantă pentru vehiculele ușoare ar putea reduce aproape 2 gigatone de CO2 pe an.
• Modernizarea clădirilor - Prin eficientizarea energetică a clădirilor existente se evită necesitatea de a construi altele noi și se reduce cererea de energie.
• Intensificarea eforturilor de eliminare a carbonului - Intensificarea eforturilor de eliminare a carbonului prin refacerea ecosistemelor și extinderea soluțiilor tehnologice pentru a sechestra miliarde de tone de CO2.
• Alegerea unor diete bogate în plante - Renunțarea la dietele bazate pe consumul intensiv de carne și produse lactate în favoarea unor diete mai bogate în proteine vegetale ar putea reduce încălzirea cu peste 0,5°C.
• Reducerea HFC-urilor - Eliminarea treptată a hidrofluorocarburilor utilizate în refrigerare prin trecerea la alternative ecologice.
• Stabilirea prețului carbonului - Punerea în aplicare a unor politici de stabilire a prețului carbonului, care să îi facă pe poluatori să plătească pentru emisii, sprijină tranziția către tehnologii curate.

Din nou, sunt necesare eforturi susținute pe toate fronturile, de la politici guvernamentale de sus în jos până la acțiuni individuale la nivel de bază. Costurile lipsei de acțiune sunt pur și simplu prea mari. Acțiunile climatice îndrăznețe întreprinse acum pot face ca 1,5°C să fie încă realizabil.

Ce trebuie să se întâmple:

Drumul spre 1,5C necesită acțiuni imediate și accelerate la nivel mondial. Iată 5 pași cheie necesari:

1. Stabilirea unor NDC mai puternice - Toate țările trebuie să actualizeze angajamentele de reducere a emisiilor în cadrul Acordului de la Paris pentru a fi în concordanță cu 1,5°C. Actualele NDC-uri sunt cu mult sub așteptări iar recentul COP 28 a confirmat acest fapt.

2. Angajamentul de a ajunge la zero emisii nete - Țările responsabile de cele mai multe emisii trebuie să adopte planuri bazate pe date științifice pentru a ajunge la zero emisii nete până în 2050 sau înainte.

3. Eliminarea rapidă a cărbunelui - Eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune fără întrerupere în următorul deceniu este absolut vitală pentru limitarea încălzirii.

4. Intensificarea sprijinului - Țările bogate trebuie să își respecte angajamentele de a oferi 100 de miliarde de dolari anual pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să reducă emisiile.

5. Adoptarea tarifului carbonului - O utilizare mai largă a mecanismelor de tarifare a carbonului, care îi fac pe poluatori să plătească pentru emisii, determină schimbări în întreaga economie.

În plus, întreprinderile, investitorii, orașele și indivizii au un rol de jucat prin reducerea emisiilor și prin vocea lor, cerând acțiuni mai îndrăznețe în domeniul climei. Calea spre 1,5°C nu este ușoară, dar încă posibilă dacă va exista o cooperare fără precedent, ambiție și reduceri urgente ale emisiilor la nivel mondial în acest deceniu. Viitorul nostru colectiv depinde de capacitatea de a face față acestei provocări.

Principalele concluzii

Încălzirea globală a depășit recent 1,5°C față de nivelurile preindustriale, un prag cheie pentru riscurile majore legate de schimbările climatice.

Efecte precum creșterea nivelului mării, valurile de căldură, incendiile de pădure și secetele se agravează deja la nivel mondial.

Limitarea încălzirii la 1,5°C este încă posibilă, dar necesită reduceri mult mai drastice ale emisiilor la nivel mondial în anii 2020.

Eliminarea treptată a cărbunelui, electrificarea transporturilor, protejarea pădurilor și intensificarea procesului de eliminare a carbonului sunt acțiuni esențiale care trebuie întreprinse acum.

Toate națiunile trebuie să își consolideze angajamentele privind clima și să se angajeze să atingă obiective ambițioase de zero emisii nete pentru a ajunge pe o traiectorie de 1,5°C.

Vlad Radu ZamfiraMaster of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: COP & istoricul acestor conferinte, politici globale în SUA & UE referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și circularitate. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.

Bogdan Antonescu

Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025