36% dintre noi suntem dispuși să ne implicăm în protejarea mediului și să contribuim la binele comunității, arată Barometrul României Responsabile. Iar această calitate pe care o regăsim mai ales în generațiile mature, poate fi transferată către cele mai tinere, precum gen Z. Studiul arată că suntem interesați consistent de ecologie, dar și de consumarea unui tip de energie din surse regenerabile — concluzii importante pentru construirea unor comportamente mai responsabile față de mediu, la nivel național.

O radiografie a stilului de viață și a responsabilității sociale

Barometrul României Responsabile (BARES), sau „Studiul celor 4 Românii”, realizat de Cult Research și GRF+, în parteneriat cu EFdeN, prezintăo radiografie a atitudinii atât față de propria noastră viață și stare de bine, cât și față de felul în care ne raportăm la mediu și comunitate.

Studiul introduce și adaptează pentru prima dată în peisajul românesc metodologia Lifestyles of Health and Sustainability (LOHAS), care oferă o segmentare a românilor pe criterii de stil de viață și responsabilitate socială și explorează șase dimensiuni cheie: Sănătate Fizică, Echilibru Psihic, Echilibru Emoțional, Spiritualitate, Conștiință Socială, Ecologie.

În plus, vine și cu o abordare mai aplicată și este o contribuție utilă pentru autorități, instituții de învățământ sau societatea civilă. Totodată îi poate ajuta pe cei din comunitățile de business în ceea ce privește educarea, promovarea de standard ESG și promovarea de produse și servicii ce aduc beneficii mediului și comunității.

La nivel național, Echilibrul Emoțional este în topul priorităților noastre, urmat de Ecologie, Sănătatea Fizică, Echilibrul Psihic, Conștiința Socială și Spiritualitate – adică nivelul de interes pentru conectarea cu o forță mai mare decât sine.

Dacă ne oprim la capitolul Ecologie, cea mai mare așteptare a românilor este ca marile companii să se implice cu adevărat în responsabilitatea față de mediu și să ofere produse și servicii sustenabile și accesibile. La polul opus se află preferința românilor ca propriile lor decizii de cumpărare să fie bazate pe efectul produselor asupra mediului.

Cine sunt, ce interese au și cum arată cele „4 Românii”?

Segmentarea BARES a identificat patru grupuri, în funcție de diferențele semnificative în cum s-au raportat oamenii cu privire la cele șase dimensiuni cercetate:

1. Avangardiștii sustenabilității. Sunt categoria cea mai preocupată de binele social și de ecologie și cea mai înclinată să contribuie la schimbări pozitive în comunitate. Aceștia reprezintă 36% din totalul populației.

2. Centrații pe sine. Sunt satisfăcuți cu stilul actual de viață, au grijă de sănătatea lor (fizică și emoțională), dar pun accentul pe individualism. Aceștia nu sunt interesați de partea spirituală sau conștiință socială, dar au un interes relativ ridicat față de ecologie. Acest grup cuprinde 22% din totalul populației.

3. Spectatorii sociali. Au o satisfacție medie cu stilul de viață, nu doresc să se implice civic sau să facă schimbări. Acest segment are evaluări medii spre scăzute pe toate dimensiunile analizate.Spectatorii sociali sunt 26% din totalul populației.

4. Deconectații social. Nu sunt mulțumiți de aspectele ce țin de alimentație, de sănătatea mintală și emoțională și nici de partea spirituală. Nu sunt interesați de ecologie sau de implicarea civică și conștiința socială. Acest segment acoperă 16% din totalul populației.

Cum „traduce” BARES atitudinea noastră față de energia responsabilă ?

Pentru a avea o perspectivă mai aplicată, BARES a investigat atitudinile și comportamentele românilor față de energia responsabilă și echipamentele bazate pe energie mai verde.A fost analizat segmentul prosumatorilor și al celor potențiali (cei care își doresc să devină prosumatori). Astfel, între actualii prosumatori români — aproximativ 100.000 în România —, 44% sunt Avangardiști, 22% sunt Centrați pe sine, 23% sunt Spectatori sociali, iar 13% sunt Deconectați social. Motivațiile principale țin de nevoia de economii financiare, de independența energetică, dar și de interesul pentru reducerea amprentei de carbon.

Intenția de cumpărare de mașini electrice a fost un alt comportament „verde” de interes, analizat în studiu. Astfel că 25% dintre români au declarat că vor să cumpere autovehicule electrice. Distribuția intențiilor, din perspectiva BARES, arată astfel: 33% dintre Avangardiștii sustenabilității, 28% dintre Centrații pe sine, 23% dintre Spectatori Sociali și 15% dintre Deconectați social și-ar dori un autovehicul electric.

Intenția de a deveni prosumatori — Tendințe

În vecinătatea analizei BARES, o cercetare mai amănunțită în lumea prosumatorilor, Barometrul prosumatorilor din România — coordonată de EFdeN în colaborare cu EnergiaTa și Cult Research — ne oferă și mai multe amănunte despre ce-i va face pe români să investească în energie verde, pe viitor.

• Aproximativ 1 din 5 participanți la studiul cantitativ se declară prosumator. Românii care reprezintă această categorie au venituri ale gospodăriei peste 6001 lei și locuiesc într-un procent mai ridicat în regiunea București-Ilfov sau în Centru.
• Dintre ceilalți români, puțin peste jumătate cred că este (foarte) probabil să devină prosumatori. Profilul acestora este unul extrem de variat din punct de vedere educațional, financiar sau al regiunii de dezvoltare în care locuiesc.
• Românii care susțin că sunt șanse (foarte) reduse să devină prosumatori sunt absolvenți de studii medii, au venitul gospodăriei sub 4.500 de lei și locuiesc, mai degrabă, în regiunea Vest.

Potențialii prosumatori — ce-i motivează?

Barometrul prosumatorilor din România arată și că principalul motiv care i-ar determina pe români să își asume rolul de prosumator ar fi economiile financiare. Un obiectiv secundar este obținerea independenței financiare.

Aproximativ 2 din 5 dintre potențialii prosumatori cred că ar putea să atingă acest obiectiv într-un interval de 1-2 ani.

*Cea mai populară metodă de finanțare în rândul potențialilor prosumatori este programul AFM (45%), urmată de fondurile proprii (32%).

BARES pentru viitor

Barometrul prosumatorilor vine să dezvolte motivațiile de a fi un consumator de energie regenerabilă și potențialul de mărire al acestei comunități, perspectivă detaliată și în analiza BARES. Cele două, împreună, pot oferi soluții construite pe baze științifice, pentru un viitor mai responsabil și mai respirabil împreună.

NOTĂ: BARES - Barometrul României Responsabile este o inițiativă de Research & Development creată încă din 2022 de Cult Research și GRF+. Ca metodologie, studiul a introdus pentru prima dată în România LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). A fost folosită metoda CAWI, printr-un chestionar online prin intermediul CultIO, platformă care oferă acces la un panel de peste 40.000 respondenți. Studiul este relevant la nivel național, realizat pe un eșantion de 800 de respondenți (cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani), majoritatea provenind din mediul urban. Marja de eroare a fost de 3.3. La ediția 2023 ni s-a alăturat și EFdeN, o organizație neguvernamentală specializată în regenerare urbană, eficiență energetică și arhitectură verde, care adaugă metodologiei BARES o perspectivă asupra atitudinii românilor față de energia responsabilă.

Paul-Ioan Kasprovschi

Are peste 20 de ani experiență în industriile creative – comunicare, brand, cercetare. Este director de cercetare și evaluare la GRF+ și Brand Strategist, dar și profesor asociat al programului de master la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și la Facultatea de Administrarea Afacerii la Universitatea București. Bonus: membru în echipa de management Geeks for Democracy și membru fondator al Fundației Comunitare București.

Claudiu Butacu

Fondator EFdeN, inginer de profesie și ONG-ist la suflet, Claudiu este motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Crede că doar educația poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, el a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și de soluții pentru orașe inteligente, pentru a combate provocările globale de mediu.

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025