Eforturile de conservare de pe tot globul fac o diferență măsurabilă în protejarea biodiversității, arată o nouă meta-analiză. Aceasta sumarizează 186 de studii și arată că intervențiile direcționate – de la refacerea habitatelor până la controlul speciilor invazive – îmbunătățesc semnificativ ecosistemele, demonstrând că acțiunile de conservare nu doar opresc pierderea biodiversității, ci o inversează adesea.

O meta-analiză revoluționară a eforturilor globale de conservare a demonstrat că intervențiile direcționate îmbunătățesc semnificativ rezultatele în materie de biodiversitate sau, cel puțin, încetinesc declinul ecosistemelor din întreaga lume. Analiza, care a analizat 186 de studii pe diferite continente și la scară de mediu, oferă dovezi cruciale că acțiunile de conservare sunt eficiente. Cu toate acestea, subliniază, de asemenea, necesitatea unei voințe politice și investiții sporite pentru a extinde și mai mult aceste intervenții pentru a combate criza globală a biodiversității.

Sursa foto: Pexels.com

Studiul sintetizează date din 35 de studii separate și se întinde pe peste un secol de eforturi de conservare. Acesta a examinat o serie de intervenții care abordează factorii cheie ai degradării mediului, cum ar fi pierderea habitatului, speciile invazive, poluarea și schimbările climatice. Aceste intervenții au fost clasificate în șapte tipuri, inclusiv înființarea de zone protejate, eforturile de restaurare, managementul durabil al ecosistemelor și eradicarea speciilor invazive.

Rezultatele arată că, în ansamblu, acțiunile de conservare au rezultate pozitive. În două treimi din studiile analizate, biodiversitatea fie s-a îmbunătățit (45,4%), fie cel puțin a prezentat scăderi mai lente (20,6%) în comparație cu zonele în care nu au fost luate măsuri de conservare. În aceste cazuri, starea biodiversităţii a beneficiat direct de intervenţii, demonstrând eficienţa acestora în inversarea sau atenuarea daunelor cauzate de degradarea mediului.

Cu toate acestea, studiul a identificat și unele cazuri (21%) în care intervențiile de conservare au avut rezultate mai proaste decât a nu face nimic. Acest impact negativ a fost adesea legat de consecințe neintenționate, cum ar fi vătămarea accidentală a speciilor nevizate în timpul controlului speciilor invazive sau eșecul de a managerui în mod corespunzător ariile protejate, ceea ce duce la supraexploatarea resurselor.

Practicile de conservare s-au îmbunătățit în timp

Impactul cel mai mare l-au avut intervențiile care vizează speciile exotice invazive (IAS). Această categorie de acțiuni a avut succes în special pe insule, unde eforturile de eradicare a IAS au ajutat la refacerea ecosistemelor locale. Intervențiile care vizează reducerea pierderii și degradării habitatelor și promovarea managementului durabil al ecosistemelor au arătat, de asemenea, impact mare și pozitiv, validând în continuare strategiile globale de conservare.

Zonele protejate — o piatră de temelie a politicii de conservare la nivel mondial — au fost eficiente în reducerea conversiei terenurilor, defrișărilor și pierderii coralilor. Cu toate acestea, eficacitatea lor a variat în funcție de regiune, adesea limitată de factori precum resursele inadecvate și aplicarea legii. Cercetarea subliniază importanța ariilor protejate bine dotate cu resurse și gestionate strategic pentru a obține rezultate semnificative de conservare.

O perspectivă cheie din studiu este că practicile de conservare s-au îmbunătățit în timp. Studiile mai recente au pus, poate, mai mult în prim plan efectele pozitive ale intervențiilor, probabil datorită finanțării sporite, eforturilor mai direcționate și lecțiilor învățate din încercările anterioare. Acest progres indică faptul că, în timp ce biodiversitatea continuă să scadă la nivel global, există speranța că, cu eforturi sporite și alocate corespunzător, putem inversa această tendință.

În ciuda beneficiilor clare ale acțiunilor de conservare, studiul subliniază că este nevoie de mai mult pentru a îndeplini obiectivele globale de biodiversitate, în special în regiunile bogate în biodiversitate din Sudul Global. Costul estimat al atingerii acestor obiective variază între 178 de miliarde de dolari și 524 de miliarde de dolari anual — o investiție semnificativă, dar una crucială pentru conservarea ecosistemelor care oferă servicii esențiale omenirii.

În cele din urmă, cercetarea demonstrează că avem nevoie să investim în conservare. Pe continente și în ecosisteme, acțiunile de conservare fac o diferență măsurabilă. Provocarea, de-acum, este de a extinde aceste eforturi la un nivel care poate inversa criza globală a biodiversităţii înainte de a fi prea târziu.

Carla Culda

Este biolog cu o dorință activă de a descoperi, de a înțelege și de a cunoaște în general viul. În prezent este doctorandă la Facultatea de Medicină Veterinară, Cluj-Napoca la departamentul de Parazitologie și Boli Parazitare.

Carla își derulează activitatea științifică în Insulele din Galapagos, reprezentând subiectul tezei sale de doctorat în această zonă. Prin acest proiect își propune împreună cu profesorul coordonator și colaboratorii din Galapagos să intervină în procesul de salvare a unei specii endemice, leul de mare din Galapagos.

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025