Puncte cheie:

1. Expunere PM2,5: Toți românii trăiesc în zone sub ținta cea mai puțin strictă a OMS de 35 μg/m³

2. Povara riscului: Poluarea aerului este al 7-lea factor de risc pentru decese

3. Decese totale (2023): ~20.370 de morți atribuite expunerii la poluarea aerului, aproape triplu față de media Uniunii Europene. Rata mortalității cauzate de poluarea aerului în România este de aproape trei ori mai mare decât media Uniunii Europene — 54 de decese la 100.000 de locuitori, față de 21 de decese la 100.000 în UE

4. Tipul bolilor: ~95% dintre decese sunt cauzate de boli netransmisibile (cardiovasculare, demență și cancer)

Conform State of Global Air, deși întreaga populație a României trăiește în zone în care expunerea la particulele fine cu diametrul de 2,5 micrometri sau mai puțin (PM2,5) este mai mică decât cea mai puțin strictă țintă intermediară a Organizației Mondiale a Sănătății pentru calitatea aerului, de 35 μg/m³, nu putem răsufla încă ușurați. Ținta recomandată de OMS este mult mai jos, la 5 μg/m³, iar efectele asupra sănătății apar și sub 35. 

Asta pentru că PM2,5 este cel mai periculos poluant, putând penetra bariera pulmonară și intra în sistemul sanguin, provocând boli cardiovasculare și respiratorii, precum și cancere. Afectează mai mulți oameni decât alți poluanți și are impact asupra sănătății chiar și la concentrații foarte scăzute. Totuși, există un progres: poluarea aerului a coborât ca importanță între factorii de risc pentru decese în România, pe locul 7, de la locul 3 în 2000.

În 2023, poluarea aerului a fost asociată cu aproximativ 20.370 de decese. Rata României de 54 de decese la 100.000 de locuitori este aproape triplă față de media Uniunii Europene, de 21 la 100.000. 

Aceste cifre trebuie corelate cu cele prezentate în raportul Starea Climei - România 2025, spre exemplu, creșterea cu peste 30% a cazurilor de urgență legate de insolație, deshidratare severă și exacerbări ale afecțiunilor cardiovasculare și respiratorii raportate în spitalele din București, Craiova și Iași. Această dublă expunere (la căldură și la particule fine) afectează mai ales vârstnicii, copiii și bolnavii cronici, segmente pentru care autorii raportului cer sisteme de avertizare calibrate științific și planuri medicale de răspuns.

Pentru prima dată, raportul State of Global Air (SoGA) din acest an include informații despre efectele poluării aerului asupra persoanelor care trăiesc cu demență.
În 2023, demența asociată cu poluarea aerului a fost responsabilă pentru peste 625.000 de decese la nivel global și pentru pierderea a aproape 12 milioane de ani de viață sănătoasă.

Deoarece persoanele cu demență au nevoie de ajutor în activitățile zilnice, creșterea incidenței acestei boli are efecte în lanț asupra productivității economice a familiilor și a îngrijitorilor, cu un impact economic global estimat la peste un trilion de dolari pe an.

Femeile poartă adesea cea mai mare povară — ele sunt, în același timp, mai predispuse să ofere îngrijire persoanelor cu demență și mai susceptibile să dezvolte boala.

Datele State of Global Air pentru România indică faptul că ~95% dintre decesele asociate poluării aerului sunt atribuite bolilor netransmisibile precum cele cardiovasculare, cancerul sau demența. 

Așa cum arată raportul Starea Climei - România 2025, expunerea la căldură accelerează procesul de îmbătrânire biologică al populațiilor expuse. În acest context, particulele fine PM2,5 acționează ca un multiplicator al riscului, grăbind apariția și agravarea bolilor cronice, inclusiv a demenței. 

România a intrat într-o nouă realitate climatică, prezentă nu doar în termometre, ci și în efecte severe asupra sănătății publice. Pentru o Românie cu veri tot mai fierbinți, calitatea aerului trebuie să devină o prioritate de politici publice.