Media Briefing COP 26 - Cum ne coordonăm la nivel global?
Într-un interviu recent (Media Briefing COP 26 & G20 desfășurat pe ZOOM) Laurence Tubiana împreună cu Christina Figueres, fosta lideră a Națiunilor Unite pe chestiuni climatice, și Farhana Yamin, consilier Climate Vulnerable Forum au discutat și prefațat COP26 și G20.
Christina Figueres explică de la bun început că scopul principal al COP 26 este respectarea la nivel global al paravanului maxim de 1.5 grade al creșterii temperaturilor globale, reiterând în același timp că pragul de 1.5 este limita maximă iar atingerea sa nu este un scop în sine, care ar fi trebuit într-un scenariu ideal să fie 0.
Christina Figueres a făcut următoarele observații:
până în 2023 trebuie să fie un consens la nivel mondial cu angajamente concrete între toate statele lumii, mai ales statele membre G7-G20 cu atenție atrasă asupra Chinei, Braziliei, Arabiei Saudite, Indiei și Turciei. Momentan acest consens este în cel mai bun caz neclar, inclusiv metodele de implementare.
China a depus documentația cu strategia sa de a atinge pragul net 0 emisii până în 2060, deja vizibil fiind un decalaj de un deceniu cu cerințele tratatului climatic de la Paris unde termenul limită este 2050. Figueres menționează faptul că momentan nu există o cooperare efectivă la nivel global în privința tranziției energetice și a emisiilor de carbon și că abia acum în pragul COP 26 sunt câteva semne încurajatoare de la Arabia Saudită, Nigeria, Coreea de Sud.
Concluzia sa este că cel puțin pe moment majoritatea guvernelor lumii ignoră datele științifice și urgența situației dar și că nu sunt conștiente de tranziția începută deja de sectoarele economice, tehnologice, corporatiste. Economia la nivel global, conștientă de necesitatea măsurilor de a stopa efectele schimbărilor climatice, trebuie să coopereze cu guvernele care la rândul lor trebuie să ia acțiuni mai hotărâte.
Un scop esențial al COP 26 este protejarea unei credibilități deja foarte scăzute legată de coordonarea globală împotriva efectelor schimbărilor climatice. Fondul de 100 miliarde USD promis pentru implementarea măsurilor ce vor fi discutate la COP 26 este aproape de a fi realizat. Această sumă reprezintă doar a fracțiune necesară transformării radicale propusă la nivel global. Însă este un început pentru cooperarea pe tema schimbărilor climatice între cele două emisfere.
Sectorul financiar va fi esențial pentru implementarea acestor măsuri, fapt discutat într-un articol publicat anterior pe Infoclima.ro
Glasgow financial coalition, o coaliție voluntară formată din 160 de corporații cu o valoare cumulată a activelor de 70 trilioane USD, ar putea facilita și accelera eforturile sectorului privat de a ajunge la net 0
Farhana Yamin a încercat în ultimele 3 decenii să faciliteze crearea unui mediu propice dezvoltării relațiilor internaționale pe teme privind schimbările climatice. Ea preciza de asemenea că măsurile luate până acum precum Carbon Markets si taxe pe carbon au fost instrumente ineficiente ce nu au adus un progress tangibil iar că încrederea la nivel global în astfel de măsuri este foarte scăzută. Per total, ea a precizat că măsurile de la Paris deși au pus bazele unei structuri internaționale de cooperare, ritmul progresului a lăsat de dorit și trebuie accelerat urgent. Yamin de asemenea a subliniat că încă de la COP 15 din 2009 multe din măsurile discutate acum (mai ales fondul anual de 100 miliarde USD) în Glasgow au fost aduse în discuție atunci . Se poate observa așadar un trend în care după fiecare COP multe promisiuni sunt făcute însă sunt parțial sau deloc respectate iar în unele cazuri amânate repetat.
Laurence Tubiana din Berlin menționa că sunt câteva semnale positive în special din partea Arabiei Saudite și Australiei dar în același timp că este nevoie angajamente solide și de supervizare a unor mecanisme externe pentru asigurarea implementării noilor măsuri luate în acest COP.
Alte puncte importante:
Actuala criză energetică ne demonstrează necesitatea accelerării tranziției către resurse regenerabile pentru ca multe state să nu depindă de o piață foarte imprevizibilă a petrolului și gazului natural. Pe termen lung este posibil că această criză să demareze un ritm mai alert al decarbonizarii la nivel global.
NDC (National Determined contributions) pot fi revizuite anual și vor fi aduse în discuție acest an în Glasgow (o prognoză corelată cu emisiile de gaze de seră în graficul de mai jos)
Recenta pandemie a arătat că la nivel global umanitatea are posibilitatea de a implementa măsuri radicale într-un timp scurt prin mobilizarea politică și financiară a guvernelor.
Datorită prețurilor petrolului și gazelor natural țări din Nordul global precum China se îndreaptă temporar către creșterea producției de energie provenită din cărbuni. Acesta reprezintă un moment crucial în care multe țări au de ales între readucerea la viață unui sistem energetic moribund pe cărbune sau accelerarea drastică a măsurilor pentru a ajunge într-un stadiu sustenabil ce respectă cerințele tratatului climatic de la Paris. Strategia Chinei va fi crucială la nivel global iar experții sunt momentan pesimiști cu privire la planurile climatice ale Chinei.
Summit-ul G20 din acest an va avea loc în Roma și ar putea oferi indicii cu privire la direcția COP 26.
Vlad Radu Zamfira
(Master of Arts Archaeology & History, Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland).