Stratul de ozon din stratosferă a început să scadă, și ne interesează pentru că el contribuie la protejarea organismelor vii. Acesta absoarbe radiațiile din domeniul UV-C responsabile de arsuri tegumentare, respectiv alterarea și distrugerea ADN-ului celular. Subțierea acestui strat protector atrage după sine o creștere semnificativă a cantității de energie electromagnetică din domeniul ultravioletelor, care pătrund în pătura inferioară a atmosferei și lovesc suprafața Pământului. Cum ar trebui să fie un strat de ozon „sănătos” și cât de departe suntem?

Datorită progreselor din cercetare, arată raportul LANCET, influența schimbărilor climatice asupra multor evenimente a fost cuantificată, iar o concluzie importantă este că avem nevoie de acțiuni urgente pentru a consolida rezistența sistemului de sănătate, pentru a preveni o escaladare rapidă a pierderilor de vieți omenești și pentru a proteja populația de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății.

Politicile climatice ale Braziliei, unde recent Lula da Silva a fost reales preăedinte, au o mare însemnătate, fiind a cincea țară ca suprafață din lume cu o economie în top 15 și în continuă creștere. Brazilia de asemenea adăpostește ~60% din pădurile amazoniene, considerate a fi printre cei mai importanți “plămâni” ai planetei.

2023 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.

Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare vom analiza pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.

Dobrogea reprezintă un caz aparte unde secetele și desertificarea amenință una din cele mai productive și de renume regiuni viticole ale României

Apa deține un rol extrem de important pentru existența și susținerea vieții pe Pământ, fiind și o componentă a ecosistemului global.

Aceasta este o resursă care, nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar se constituie și în cheia pentru dezvoltare pe diverse planuri, susținând economia prin agricultură, pescuit comercial, generarea energiei, industrie, transport maritim și turism.

Deși s-ar putea crea iluzia existenței din abundență a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din totalul resurselor de apă dulce este disponibilă. 

Concentrația celor mai importante gaze cu efect de seră a atins un nou record conform ultimului raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială

COP-ul din acest an are loc în Sharm El Sheikh, Egipt, țară cu una din cele mai mari rezerve de petrol din Africa cu un istoric climatic complicat într-o regiune turbulentă din punct de vedere socio-economic și politic.

În ciuda numărului tot mai mare de cercetări dedicate schimbărilor climatice, există loc pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă conștiința schimbărilor climatice. 

Pe lângă efectele negative pe care seceta le are asupra mediului, aceasta deraiază și întregul lanț economic de aprovizionare, lucru care ne va influența tot mai mult și cursul vieții de zi cu zi.

Whisky-ul reprezintă o băutură cu un caracter aparte datorită multor factori implicați în producție, a metodelor de producție și a legilor foarte stricte, mai ales în Scoția. Schimbările climatice vor avea un impact asupra producătorilor care vor fi nevoiți să găsească metode adaptare în fața variilor evenimente precum un secete, inundații și creșterea nivelurilor mărilor.

Temperaturile extreme de vară au devenit mai frecvente, iar amplitudinea lor a crescut, mai ales în ultimele 2 decenii. Creșterea frecvenței și amplorii evenimentelor extreme de temperatură de vară, peste România, a avut loc în același ritm cu o tendință generală de uscare, în special în partea de est a țării, tendință ce se va menține și pentru următorii 50/100 de ani.

Acest studiu a arătat că în România orașele București și Călărași stăteau aveau cea mai mare rată a deceselor asociate expunerii la particule PM2.5 (90 de decese/100,000 locuitori )

Datorită traficului rutier Bucureștiul se situa pe locul 20 în anul 2019 la nivel global al celor mai mari orașe unde aerul are concentrații foarte mari de Dioxid de Azot (NO ₂)

Însă un nou studiu State of Global Air- SoGA ne arată că există deja exemple de bune practici și modalități efective de combatere ale acestor tipuri de poluare a aerului urban.

În tot contextul, un anume pericol a devenit tot mai frecvent pentru apele dulci și calitatea acestora în ultimii 10-15 ani. E vorba despre fenomenul înfloririi cianobacteriene. În ultimii ani, au fost raportate tot mai multe cazuri de înfloriri cianobacteriene, unele producându-se la latitudini care ar fi fost improbabile în urmă cu câteva decenii, din cauza temperaturilor scăzute din trecut.

Devalorizarea monedelor cripto din ultimele săptămâni (prăbușirea activelor cripto) la cel mai mic nivel din ultimii ani reprezintă, așadar, un moment oportun pentru a deschide o discuție nu doar despre volatilitatea acestor instrumente și impactul lor social, ci și despre impactul lor climatic: încotro ne poate duce investirea banilor în mecanisme neprietenoase cu tranziția energetică?

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Schimbările climatice facilitează acomodarea speciilor noi/invazive (insecte, plante, microorganisme) în zone în care acestea nu ar fi putut anterior să trăiască. În acest sens vedem deja apariția țânțarilor tigru în București sau de tufiș asiatic în Cluj-Napoca, ca rezultat direct a schimbării mediului înconjurător și a creșterii interacțiunilor cu zonele de origine a acestor insecte.

Conform unui studiu publicat de Brown University în 2019, Pentagonul/ Ministerul apărării Americane produce mai multe emisii GES decât întregul stat suedez.

Dacă în perioada preindustrială evenimentele cu temperaturi extreme apăreau o dată la 10 ani, în viitor, dacă temperatura medie globală crește cu 4°C (scenariul în care nu întreprindem nici o măsură) astfel de evenimente vor apărea de 9 ori în 10 ani.